Antoniu Martin, istoric și analist politic spune că dacă privim evoluția multor state, unele chiar din regiunea noastră, observăm că reușita lor economică dar și creșterea importanței geopolitice au fost și sunt în strânsă legătură cu relaționarea specială avută cu diaspora.
Ce s a întâmplat în cazul României de nu am reușit să incropim un astfel de proiect în 35 de ani de când ne am eliberat de comunism ? De ce nu putem lua exemplul Poloniei sau Ungariei, țări în cazul cărora diaspora a jucat și are în continuare un rol esențial în promovarea națiunilor respective pe arena Internațională? Este cunoscută importanta lobby ului polonez în SUA,realizat de o comunitate de polonezi coerentă, când e vorba despre interesele fundamentale ale acestei națiuni. La fel.face și diaspora maghiară, nu doar peste Ocean ci peste tot unde e nevoie de promovare și lobby strategic.
Au mai existat câteva tentative timide de a încerca repatrierea unor segmente de români plecați peste hotare, însă și acele inițiative n au fost prea convingătoare după cum s a putut vedea.
La noi, se vorbește despre diaspora doar într o cheie minoră- de genul câți bani trimite în țară-, sau cu ocazia votului, în rest aceasta lipsește aproape complet din orice proiecție de viitor a națiunii române.
Personal cunosc zeci , poate chiar sute , de români absolvenți ai unor universități de prestigiu pe plan mondial, dar care, din păcate, nu și mai gândesc viitorul în relație cu România. N am auzit niciun guvern de până acum să inițieze o strategie în sensul cooptarii unora dintre aceștia. Sau, mai mult, să le solicite expertiza în domenii în care ei au demonstrat performanțe in țările de adopție. Nici în momentele de criză economică în care ne aflăm, nu demonstrăm puțină inspirație și viziune. Am putea totuși încerca. Ce avem de pierdut?
Alte Articole
Adrian Mihalcea, antrenor principal al UTA-ei
Nici un comentariu! Adaugă tu primul.