Criminologul Luca Vincenti trage un semnal de alarmă: „Numărul copiilor consumatori de substanțe psihotrope sintetice este în creștere, copiii cu vârste cuprinse între 10 și 12 ani încep să experimenteze, atrași în capcana traficanților de droguri. Sosesc Fentanilul curcubeu și pastilele care seamănă cu bomboanele.”

Tendințe contemporane în traficul de droguri: creșterea consumului de substanțe chimice psihoactive și creșterea numărului de decese cauzate de supradoze

Traficul internațional de droguri a suferit o schimbare strategică și îngrijorătoare în ultimii 10 ani, în special în ceea ce privește noile substanțe chimice apărute pe piață și letalitatea acestora.¹.  

În ultimii 10 ani, în special în America de Nord și în unele părți ale Europei, consumul și impactul drogurilor sintetice au crescut mult mai rapid decât cele ale heroinei și cocainei. Deși heroina și cocaina rămân semnificative în ceea ce privește consumul, tendința din ultimul deceniu pare a fi una de piață „chimică” în continuă creștere: în America și în unele părți ale Europei, aceasta este dominată de fentanil și droguri sintetice (inclusiv MDMA și metamfetamină).²cu o creștere accentuată a consumului combinat și riscul de supradozaj.

De fapt, în SUA, rata mortalității cauzată de opioidele sintetice (în special fentanil) a crescut cu 1040% (între 2013 și 2019).

În aceeași perioadă, în SUA, au crescut decesele cauzate de psihostimulante precum metamfetamina.³cu 317%, în timp ce rata supradozajului cu fentanil și alte molecule oglindă (clonate) a crescut de aproximativ 9 ori între 2013 și 2018 (sursă⁴)

Explozia drogurilor sintetice Fentanil și Metamfetamină (Prelucrare de date de Luca Vincenti)

Substanțele sintetice înregistrează creșteri dramatice în perioade relativ scurte de timp, devenind principalii vinovați ai crizei deceselor:

• Fentanil (+1040%):Aceasta este cea mai frapantă cifră din grafic. În doar șase ani (din 2013 până în 2019), decesele legate de acest opioid sintetic au crescut de peste zece ori. Potența sa extrem de mare și costurile reduse de producție industrială l-au transformat într-o substanță letală, adesea folosită pentru a elimina alte droguri fără știrea utilizatorilor.
• Metamfetamină (+768%):Un alt stimulent complet sintetic care prezintă o creștere masivă în perioada 2013-2023. Aceste date (recalculate din 2013) confirmă prezența profundă și răspândită a laboratoarelor clandestine și a drogurilor sintetice non-opioide pe piața americană.

Întreprinderea noului trafic de droguri 3.0.

Traficul contemporan de droguri a luat forma unei multinaționale guvernate de reguli comerciale raționale, mai degrabă decât de brutalitatea violenței din trecut.

Phd. Luca Vincenti Sociolog, Criminolog clinician și expert în Științe Forensice Cercetător în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității de Vest din Timișoara prezintă această imagine tulburătoare. La finalul cercetării sale, RAPORTUL PRIVIND TOY DRUGS  ȘI TRAFICUL DE STUPEFIANTE, Vincenti a prezentat o avanpremieră a rezultatelor studiului său reprezentanților mai multor instituții guvernamentale române – inclusiv Ministerul Justiției și Inspectoratul de Poliție Arad – subliniind schimbările care au loc în lumea traficului de droguri.

Parcursul metodologic utilizat în cercetarea criminologului Vincenti fusese deja utilizat cu zeci de ani mai devreme de laureatul Premiului Nobel Gary Becker, care analizase – încă din anii 1960 – fenomenul crimei organizate și al traficului de droguri aplicând abordarea microeconomică a teoriei afacerilor și raționale transpusă în mediul infracțional.⁵.

Vincenti, folosind aceste premise teoretice ale lui Becker, a explorat tendințele actuale ale pieței drogurilor, strategiile inovatoare ale traficanților în raport cu ultimul deceniu (2016-2026) și noile strategii ale afacerilor ilegale care seamănă din ce în ce mai mult cu cele ale afacerilor normale care operează pe piața legală.⁶.

Cercetările criminologice evidențiază noile frontiere ale traficului de droguri (Trafic de droguri 3.0) și consecințele sale devastatoare pentru substanțele chimice. În ultimii 10 ani s-a înregistrat o prezență din ce în ce mai invazivă a drogurilor sintetice, capabile să prezinte riscuri mai mari pentru sănătatea adolescenților și copiilor.

Între 2019 și 2021, decesele cauzate de supradoze în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani au crescut cu 109%, cu o creștere de 182% a deceselor legate de fentanil. Până în 2023, aproximativ 80-85% din decesele cauzate de supradoze în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 10 și 24 de ani vor fi legate de fentanilul ilicit.

Munca științifică a criminologului – susținută activ de Universitatea de Vest din Timișoara – a fost prezentată în cadrul conferinței „Spune Nu drogurilor” sponsorizată de cele mai importante instituții guvernamentale și ministere din România (printre care Guvernul României, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor, Inspectoratul Școlar, Centrul pentru Sănătate Mintală și Prevenirea Dependențelor, Penitenciarul Arad).

O călătorie prin cercetarea universitară, cercetarea de teren și prevenția cu ajutorul forțelor de ordine și al asistenților sociali.

Criminologul italian, care în 2019 lansase cartea „Bandele de stradă” la mai multe universități din România, începuse să desfășoare o campanie de prevenție penetrantă în școli împreună cu jurnalista Claudia Untaru (care crezuse imediat în proiect).

Un program de prevenție inovator, nemaiauzit până acum, care a implicat rapid autoritățile publice, luând în cele din urmă forma actuală în proiectul „Spune Nu Drogurilor”. Printre primele instituții implicate, care au dezvoltat ulterior mai multe proiecte, s-au numărat Inspectoratul de Poliție Arad, Consiliul Județean Arad, Direcția de Asistenți Sociali și Agenția pentru Protecția Copilului.

Scopul? Descurajarea consumului de droguri în rândul minorilor și tinerilor, care, prin apartenența la bande – potrivit lui Vincenti – reprezintă sămânța din care crește și se extinde traficul de droguri la un nivel larg în fiecare oraș.

Această vegetație interioară – conform criminologului – ar fi incubatorul infracțiunilor comise de infractori mărunți și provenind dintr-un rău generalizat al tinerilor care se manifestă prin consum și tranzacționare pe străzi și este rezultatul unei competiții/lupte între grupuri (bande) pentru a concura pentru piață.

Pentru criminolog, această luptă prinde contur treptat, dând naștere la niveluri mai ridicate de trafic de droguri: cel condus de organizațiile criminale care exploatează slăbiciunea minorilor, folosindu-i drept „cai” și apărători stradali cu promisiunea de a câștiga bani, de a le avansa în carieră sau de a-i proteja de alte bande.

Astăzi, cercetătorul italian explică în RAPORTUL său PRIVIND JUCĂRIILE, DROGURILE ȘI TRAFICUL DE DROGURI schimbarea dramatică care are loc:„Baronii drogurilor operează pentru a maximiza profiturile, minimizând în același timp riscurile, având un impact devastator asupra economiei legale și a sănătății publice, vizând cea mai vulnerabilă țintă dintre toate: copiii.”

Ascensiunea traficanților 3.0 și a „halatelor albe”

Evoluția criminală descrisă de Vincenti trasează o tranziție generațională clară. Dacă traficanții 1.0 (anii 1980) manipulau droguri organice și traficanții 2.0 (Anii ’90) au deschis era sintetică, co-gestionând în același timp substanțele narcotice organice.

Cele actuale traficanții 3.0 Aceștia sunt manageri nebănuiți al traficului ilegal, unii dintre ei adesea cu studii academice, uneori copiii traficanților de primă sau a doua generație.

Traficanții 3.0 evită pe cât posibil violența fizică pentru a reduce alarma socială și atenția agențiilor de aplicare a legii care i-ar obliga să intre în închisoare. Aceștia se bazează pe „halate albe” (halatele chimice albe ale organizațiilor criminale care operează în laboratoare clandestine) cu un singur imperativ categoric: să reducă costurile de producție la zero, astfel încât să inunde piața cu noi substanțe sintetice și să atragă în plasa lor tot mai mulți consumatori tineri, inclusiv copii de doar 10-12 ani.

Activitatea principală a  Traficantilor 3.0: drogurile sintetice.

Activitatea principală s-a mutat semnificativ către drogurile sintetice. Rețelele criminale exploatează medicamente farmaceutice(droguri legale foarte puternice, cum ar fi Fentanilul) sau să le cloneze formulele creând molecule oglindă (molecule oglindă sau false pentru a emula drogurile utilizate în abuz).

Aceste medicamente sunt amestecate cu deșeuri toxice, ca în cazul Desomorfină (crocodil)) cu scopul de a crește dramatic (de până la 50 de ori) efectul substanței psihotrope, cu riscul de supradozaj deja după prima administrare.

Traficanții de droguri „sintetice” sunt ajutați să se sustragă controalelor: nu au nevoie de culturi mari (ca în cazul substanțelor organice), utilizează spații de producție mici, profită de ușurința de ascunderea  substanțelor și de dificultatea de a identifica drogurile mereu noi (care își schimbă rapid principiul și nu sunt incluse punctual în tabel) pentru a evita controalele Agențiile antidrog.

Noii traficanți 3.0 implementează marje exponențiale grație aplicării economiilor de scară datorate „virtuozității” moleculelor transformate de industria chimică a medicamentelor.

“Tiny Shoppers” și strategia de „jucărie”

Cea mai alarmantă constatare care reiese din cercetarea lui Vincenti este scăderea în continuare a vârstei medii a consumatorilor, care ajunge acum la pubertate, între 10 și 12 ani. Acesta este fenomenul pe care criminologul îl numește „toyization” (trivializarea drogurilor de jucărie).

Exploatând logica „cererii agregate”, traficanții de droguri și-au dat seama că milioane de copii (în ciuda puterii lor de cumpărare reduse, având în vedere alocația săptămânală) sunt capabili să genereze profituri colosale care ajung în vistieria traficanților de droguri 3.0. Într-adevăr, consumatorii foarte tineri reprezintă o multitudine de consumatori noi pe piață și, în virtutea cererii lor agregate, generează profituri de milioane de dolari care nu ar fi fost generate înainte de drogurile de jucărie.

Acest fenomen alarmant – care vede o scădere a vârstei în consumul de substanțe psihoactive de către consumatori foarte mici la un preț foarte scăzut – este ceea ce Vincenti numește cu neologismul său ca Tinny Shopper Cumpărător mic: consumatori mici (10-12 ani) consum mic (ocazional și săptămânal) sume mici (folosind banii de buzunar dați de părinți).

Toyization-ul și strategiile traficanților de droguri de a reduce percepția pericolelor drogurilor și de a-i face să cadă în capcana care atrage copiii  “kid baiting”. 

Pentru a atrage această nouă țintă de consumatori, organizațiile criminale au implementat strategii publicitare şi de denaturare a informațiilor pentru a ascunde efectele nocive ale drogurilor: jucăria este strategia numărul unu pentru atragerea copiilor.

Pentru a-i atrage mai bine pe copii în capcana lor, tabletele sunt colorate ca niște dulciuri obișnuite, dându-le formă de inimioare, ursuleți de pluș, trifoi cu patru foi sau folosind logo-uri sau desene copilărești care acționează ca o adevărată deghizare în logica…Momeală pentru copii(ademenirea unui copil cu momeală)

Toyization-ul este tehnica folosită de traficanți pentru a distruge apărarea perceptivă a copiilor și a trivializa pericolul mortal al substanței chimice. Drogurile sunt deghizate în dulciuri sau topoi liniștitori, figuri de stil notoriu inofensive reprezentate pe pastile cu compoziții chimice variate.

Acestea pot înfățișa clasicul Mickey Mouse, supereroii Marvel, Batman, Superman, Spiderman, Punisher din Captain America, Minionii, Simpsonii (în fața lui Bart sau Homer), Pokémon (forma Pikachu sau Pokéball) sau Hello Kitty (pentru fete). Sau drogurile pot înfățișa pictograme de socializare și aplicații (sau mediaficare sau mediaficare) precum WhatsApp, Facebook, Instagram, YouTube sau logo-uri de mașini precum Tesla, Audi, BMW, Mercedes sau logo-uri de accesorii de modă și lux precum Rolex, Gucci, Louis Vuitton, Versace și iPhone.

Astfel, drogurile capătă aspectul a ceva inofensiv: personaje liniștitoare desenate din copilărie, desene animate, icoane de pe rețelele de socializare sau mărci de modă pe care le văd și le folosesc zi de zi.

Aceasta creează o piață pentru drogurile de jucărie, care pot fi achiziționate pentru doar câțiva euro și sunt concepute pentru a genera dependență imediată, uneori ducând la supradoze; să luăm în considerare fentanilul curcubeu, un drog care a provocat o adevărată alarmă socială în America și îngrijorează guvernul SUA.

Prevenire și control: Urgență sanitară, familie și legislație

Dacă nu se face nimic semnificativ în următorii 5-10 ani, am putea asista la o epidemie de sănătate în toată regula, cauzată de drogurile de jucărie. Utilizarea de molecule extrem de toxice de către copiii și adolescenții în curs de dezvoltare ar putea duce la o creștere a simptomelor psihiatrice precoce și la o explozie a violenței juvenile, caracterizată printr-o agresivitate extremă și aparent de neînțeles. Această violență poate duce adesea – așa cum atestă numeroase știri – la uciderea altor persoane (membri ai familiei, profesori, prieteni) care se confruntă cu starea alterată a consumatorilor foarte tineri.

Agențiile de combatere a drogurilor sunt obligate să urmărească formule chimice în continuă schimbare. Este necesară o actualizare rapidă a reglementărilor pentru a înregistra „clase” întregi de molecule (mai degrabă decât formule individuale) și este nevoie de o cooperare internațională sporită pentru a limita piața precursorilor chimici.

Drogurile de jucărie reprezintă simptomul final al unui model de consum în care totul este redus la o marfă, inclusiv alterarea stării de conștiință a copiilor și lipsa noastră de atenție față de un fenomen care există și este în continuă evoluție.

Cine este Luca Vincenti?

Din 2018, sute de școli, zeci de deținuți, mai multe penitenciare, forțe de poliție, cabinete de asistenți sociali și zeci de universități din România l-au invitat pe sociologul și criminologul Luca Vincenti să participe la activități de prevenire a drogurilor, a bullying-ului și a bandelor.

În România, criminologul italian a călătorit mii de kilometri — oferindu-și serviciile pro bono — și s-a oprit în mai multe provincii ale țării pentru a explica pericolele alegerii drogurilor, aderării la bande stradale sau aderării la grupări criminale.

Sociologul și criminologul Luca Vincenti a lansat o campanie în școli, începând cu Arad, în colaborare cu Inspectoratul Provincial de Poliție.

El a lansat campanii de conștientizare în rândul tinerilor cu privire la pericolele la care sunt expuși.

Totul a început cu prezentarea cărții copiilor. Bande de stradă (Bandele de Stradă) o carte cenzurată în Italia, în care criminologul descrie metodele de accesare a unei bande, cum se formează și care este scopul acesteia, activitățile sale și traficul de droguri.

Pornind de la acest punct de plecare, sociologul, susținut de polițiști arădeni, le-a vorbit studenților despre pericolele drogurilor și despre scopurile celor care încearcă să-i recruteze într-un grup promițându-le bani sau putere, pentru ca apoi să-i abandoneze sorții închisorii.

Este o campanie care a fost foarte bine primită, mai ales pentru că Luca — așa cum vrea să-l numească copiii — le-a vorbit elevilor ca un prieten și chiar ca un părinte.

Pe lângă elevi, Luca a vorbit și cu copii care locuiesc în instituții protejate sau care au suferit abuzuri acasă. Inițiativele au avut loc în numeroase orașe din România.

Cartea Bandele de stradă Cartea a fost prezentată la București la Facultatea de Sociologie, la Arad la Universitatea de Vest Vasile Goldiș, la Timișoara la Universitatea de Vest, la Iași la Universitatea Alexandru Ioan Cuza și, de asemenea, la Oradea. Discuții deschise cu autorul au avut loc și la Craiova. Totodată, studenți la jurnalism din București și studenți la Asistență Socială și Psihologie de la Universitatea Aurel Vlaicu din Arad s-au întâlnit cu autorul pentru a discuta despre opera sa. Luca Vincenti a vorbit și elevilor de liceu la conferința provincială. Rolul școlii și al comunității în prevenirea comportamentului delincvent, desfășurat la Expo Arad. De asemenea, a participat la târgul de carte și, ulterior, în colaborare cu ofițerii din cadrul unității de prevenție a poliției arădene, a participat la întâlniri cu elevii de liceu. În cele din urmă, inițiative au fost desfășurate și în penitenciarele din Arad și Oradea, unde a discutat atât cu deținuții, cât și cu ofițerii.

Astăzi, el a prezentat noua sa cercetare, RAPORT PRIVIND TOY DRUGS ȘI TRAFICUL DE STUPEFIANTE  (2016-2026), la Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, în contextul Conferinței „Spune Nu drogurilor!”, sponsorizată de cele mai importante instituții guvernamentale și ministere din România.Guvernul României, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor, Inspectoratul Școlar, Centrul pentru Sănătate Mintală și Prevenirea Dependențelor, Penitenciarul Arad.

Note finale

1. . Krizman-Matasic, I., Senta, I., Kostanjevecki, P., Ahel, M. și Terzic, S. (2019). Monitorizarea pe termen lung a modelelor de consum de droguri într-un oraș european de dimensiuni mari utilizând epidemiologia bazată pe apele uzate: Compararea a două scheme de eșantionare pentru evaluarea tendințelor multianuale. The Science of the total environment, 647, 474-485. https://doi.org/10.1016/j.scitotenv.2018.07.441 

2. M.attson, C., Tanz, L. J., Quinn, K., Kariisa, M., Patel, P. și Davis, N. (2021). Tendințe și modele geografice în decesele cauzate de supradoze de droguri și opioide sintetice – Statele Unite, 2013–2019. Raport săptămânal privind morbiditatea și mortalitatea, 70, 202 – 207. https://doi.org/10.15585/mmwr.mm7006a4

3.Ibidem.

4.Jones, C. M., Bekheet, F. N., Park, J. N. și Alexander, G. C. (2020). Epidemia de supradozaj în evoluție: opioide sintetice și creșterea efectelor nocive legate de stimulente. Recenzii epidemiologice. https://doi.org/10.1093/epirev/mxaa011

5.Becker, G. (1978). Abordarea economică a comportamentului uman. https://doi.org/10.2307/25530786. Becker, G. S. (1968). Criminalitate și pedeapsă: o abordare economică.Revista de economie politică,76(2), 169-217.