Rusaliile, Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh este cunoscută și ca ziua întemeierii Bisericii și este una dintre cele mai importante sărbători ortodoxe ale verii.
Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbătoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împăratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau. De aici au luat naștere și multe superstiții și tradiții. Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh coincide cu sărbătoarea ielelor sau a Rusaliilor.
Sărbătoarea de Rusalii este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox și marchează evenimentul biblic al Pogorârii Sfântului Duh peste apostoli și întemeierea Bisericii creștine. Acest eveniment este descris în Noul Testament, în Cartea Faptelor Apostolilor. Conform tradiției creștine, după înălțarea la cer a lui Isus Hristos, Sfântul Duh a coborât peste apostoli sub forma unor limbi de foc și a dat început misiunii lor de a propovădui Evanghelia în toată lumea. Pentru creștinii ortodocși, Rusaliile marchează momentul în care Biserica creștină a fost înzestrată cu darurile Sfântului Duh și a început să propovăduiască și să răspândească credința creștină. Este o sărbătoare a spiritualității și a comunității creștine, în care credincioșii sărbătoresc prezența Sfântului Duh în Biserică și în viața credincioșilor.
De Rusalii se sărbătorește Pogorârea Duhului Sfânt. Și pentru că acest eveniment s-a produs la 50 de zile după Înviere și în ziua Cincizecimii iudaice, sărbătoarea se mai numește și Cincizecimea. Astfel, Rusaliile se sărbătoresc în 2024 pe 23 iunie și 24 iunie, duminică și luni.
În România, sărbătoarea de Rusalii este un moment de importanță spirituală, dar, în plus față de semnificația sa religioasă, Rusaliile marchează și o zi liberă oficială.
Tradiții și superstiții de Rusalii
Rusaliile sunt o sărbătoare străveche pe care geto-dacii ar fi preluat-o din mitologia romană. Pentru romani, Rosalia înseamna „sărbătoarea trandafirilor”, o zi închinată cultului morților. Pe atunci se aduceau ofrande, precum alimente și trandafiri, pentru sufletele celor dispăruți. Nu întâmplător, sâmbăta dinaintea sărbătorii de Rusalii este destinată pomenirii celor morți, zi cunoscută și sub denumirea de Moșii de vară.
De Rusalii, se leagă şi alte tradiţii şi obiceiuri, care diferă de la o regiune la alta. În unele zone, oamenii îşi împdobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile. Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor. Flăcăii le aduc din păduri, după care se sfinţesc la biserică, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane.
Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.
În unele regiuni se dansează „Jocul Căluşarilor”. Astfel, se spune în popor că leacul cel mai folosit pentru cei atinşi de Rusalii este jocul căluşarilor.
În alte zone, femeile fac descântece pentru alungarea Ielelor, iar uşile se ung cu usturoi, pentru că se crede că aşa va fi păzită casa de rele şi ghinion tot restul anului. Spiritele rele se mai alungă prin ritualuri gălăgioase şi pocnituri cu ramuri de tei.
În unele gospodării se prepară unsori care se dau pe ugerele vacilor, pentru a le spori laptele.
Tot de Rusalii, în Ardeal există obiceiul cunoscut ca “udatul nevestelor”, când femeile sunt stropite cu apă pentru a fi sănătoase şi frumoase tot restul anului.
În anumite zone se spune că dacă de Rusalii este timp frumos atunci toată vara va fi frumoasă şi rodnică.
Nici un comentariu! Adaugă tu primul.