Zilele astea rulează pe scenă politică a României o piesă de teatru care o are în rolul principal pe Diana Șoșoacă, în rolurile secundare sunt PSD-ul, AUR-ul și SOS-ul, iar cadrul în care se desfășoară această scena, este Curtea Constituțională a României. Cu siguranță piesa s-a bucurat de audiență maximă, a stârnit multă empatie, de o parte, repulsie și dezgust, de cealaltă parte, dar important e întotdeauna raiting-ul.

Regizorul și scenograful nu au fost trecuți pe generic dar cu siguranță au fost niște minți luminate din PSD, foarte buni strategi politici. Bineînțeles, piesa nu putea rula fără acceptul personajului principal, Diana Șoșoacă. Întrebarea care-i frământă pe toți cei ce vizionează piesa e: „cine are de câștigat de pe urma piesei și cine pierde?”.
Pe termen scurt câștigă AUR-ul și PSD-ul, traiectoria lor spre turul doi fiind mult mai liniară. AUR-ul atrage electoratul suveranist din SOS și sprintează spre turul doi, iar PSD-ul intră în turul doi cu singurul contracandidat pe care-l poate înfrânge. Ciucă, Geoană și Lasconi, par a asista neputincioși la această scenă, dar sunt convins că acesta este doar debutul unui adevărat festival de teatru, în care fiecare își va prezenta propria piesă, iar publicul (electoratul) se va regrupa, fiecare susținându-și favoritul. În momentul de față, pe termen mediu și lung, câștigători sunt PSD-ul, care îi netezește drumul spre președenție lui Ciolacu și SOS-ul doamnei Șoșoacă, care are un talent înnăscut de a poza în victimă, capacitând astfel o mare masă a electoratului suveranist care va empatiza cu ea și îI va crește substanțial bazinul de alegători pentru alegerile parlamentare, care o interesează cu adevărat.
Șoșoacă și-a jucat foarte bine cartea, ea pornind cu șansa a șasea în cursa pentru turul doi a prezidențialelor, neavând practic nici o șansă, conform sondajelor, să acceadă în turul doi. Nu pot să nu menționez faptul că cele două contestații împotriva doamnei Șoșoacă sunt semnate de Bellantoni Amalia și Ursa Mihai Gheorge, iar cei cinci judecători CCR care au votat pentru admiterea contestației sunt: Marian Enache (propus de PSD), Cristian Deliorga (fost judecător la Curtea de Apel Constanța, propus de PSD), Bogdan Licu (fost prim-adjunct al procurorului general, susținut de PSD), Gheorghe Stan (fost șef controversat al Secției Speciale pentru magistrați, propus de PSD și Attila Varga (propus de UDMR).
Din păcate de pierdut are în primul rând România, care prin această decizie a CCR-ului și mai ales prin întârzierea publicării motivării deciziei, demonstrează că valorile europene nu coincid cu valorile noastre, din moment ce doamna Șoșoacă, a fost acceptată să candideze ca europarlamentar și nu este acceptată să candideze ca președinte, acuzând-o că este pro rusă și eliminând-o din cursă în cel mai putinist mod posibil. Bineînțeles acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare!

Din nefericire majoritatea doar face presupuneri cu privire la mascarada tipică haimanalelor care își spun, în România, politicieni. Nimeni nu poate proba ceva. Doar păreri. Că la baza acestei noi situații sunt cei din PSD; Fiecare, după afinitățile personale spune, acuză și aduc în discuție ca probe indirecte beneficii probabile. Cum tendința ultimilor ani a fost una de anatemizare a PSD-lui, a fost ușor ca acest mesaj să fie reluat și transmis către populația care în această toamnă devine din nou electorat. Așa că, mie îmi pare mai degrabă o strategie a celor din gașca pedeliberală care își simt pozițiile obținute în ultimii 20 ani pe cale să fie pierdute. În fapt pare că serviciile de specialitate și-au „scorojit” unitatea și au ales să acționeze în cel puțin 2 tabere. Acuma, vom vedea în următoarele ore alte mari erori ale găștii complet inutile în economia statului român. Vor ieși de la guvernare? Ciolacu ar trebui, mai degrabă să-i dea afară pe toți liberalii din guvern și să-și aducă pe cine vrea el acolo. Poate, și chiar ar fi de dorit să le dea cu rigla peste mână. Constituțional nimeni la această oră nu poate da jos guvernul României. Mingea e în terenul celor de la PSD. Ceilalți nu mai au nici un fel de opțiune. Poate doar cea în care își vor lua inutilul de la Cotroceni și se vor cere la toaletă. Cu toții.