Expoziția internațională „Soldații de teracotă. Armata nemuritoare a primului împărat chinez” s-a deschis, astăzi, 15 noiembrie 2024, la Complexul Muzeal Arad (Palatul Cultural Arad – Piața George Enescu 1, intrarea dinspre Piața George Enescu).
Aradul fiind primul oraș din România care are o astfel de expoziție.
Astfel, Complexul Muzeal Arad, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Arad, în colaborare cu Muzeul Móra Ferenc Szeged (Ungaria) deschide pentru publicul din întreaga țară expoziția internațională „Soldații de teracotă. Armata nemuritoare a primului împărat chinez”
Deschiderea a fost făcută de către reprezentanții Muzeului alături de Iustin Cionca, președintele Consiliui Județean Arad:
„Nu pot decât să vă felicit pentru astfel de inițiative. Până la urmă de aceea am modernizat muzeul și mă bucur că găsiți parteneri cu care să faceți aceste expoziții internaționale. Fiind prima din România așteptăm turiști din toate zonele țării”.
Sorin Bulboacă, managerul Complexului Muzeal Arad, a declarat că numărul celor care vizitează muzeul este în creștere, iar anul trecut a fost un record: peste 60 de mii.
Itinerată pentru prima oară în România, expoziția „Soldații de teracotă. Armata nemuritoare a primului împărat chinez” prezintă replici fidele – ca mărime, formă și detalii – ale unor statui originale din cadrul celebrei armate de teracotă, îngropată lângă mormântul primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang (259 î.Hr. – 210 î.Hr.), cea mai semnificativă descoperire arheologică a celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea. Cele 45 de statui (generali, ofițeri, arcași, soldați de infanterie) care reprezintă războinicii de teracotă ai expoziției sunt fabricați din aceeași lut ca și armata de teracotă găsită la mormântul lui Qin Shi Huang, primul împărat al Chinei. Matrițele de silicon folosite pentru realizarea statuilor expoziției au fost preluate de la artefactele originale, iar obiectele au fost create din lut găsit în zona sitului, folosind metodele originale și cu ajutorul meșterilor locali. Fiecare statuie are trăsături și expresii faciale unice.
La intrarea în expoziției este amplasată statuia (replică) unui general din perioada dinastiei Qin (221-206 î.Hr.) din lut ars (teracotă). Rangul este reflectat de înălțimea statuii (este puțin mai mare peste medie), precum și de caracteristicile armurii, părului și bărbii. Ofițerii care serveau sub comanda generalilor erau soldați bine antrenați și comandau diverse formațiuni de luptă, așa cum sugerează statuia ofițerului amplasată lângă cea a generalului. Pe situl arheologic din China, în apropierea statuilor ofițerilor de rang înalt au fost descoperite săbii din bronz, elegante și lungi.
Coloana vertebrală și totodată cea mai mare unitate a armatei de teracotă (așa cum era cazul armatei combatante a primului împărat) era formată din soldați infanteriști în armură. Deși armatele din acea perioadă includeau arcași, războinici cu care de luptă și chiar cavalerie, forța principală de atac, cea mai numeroasă ca efective, cuprindea războinici bine pregătiți, puternic înarmați, antrenați pentru lupta corp la corp.
În zona centrală a expoziției este poziționată statuia unui arcaș în genunchi. Statuia avea odinioară o arbaletă reală. Postura sa particulară sugerează mișcare și dinamism, spre deosebire de forma mai rigidă și statică a majorității statuilor.
O replică fidelă din teracotă se remarcă în centrul expoziției: statuia unui soldat care conducea doi cai. Caii erau o parte esențială a armatelor din acea perioadă. Ei erau folosiți nu doar pentru luptă, ci și pentru transportul încărcăturilor, misiuni de recunoaștere și în multe alte scopuri. Nu este, așadar, o coincidență că un număr mare de statui de cai au fost găsite alături de soldații de teracotă care păzeau necropola lui Qin Shi Huang. Fără excepție, caii erau reprezentați într-o poziție statică, dar erau echipați cu harnașament autentic. Călăreții și/sau îngrijitorii lor erau plasați în imediata lor vecinătate.
Expoziția este însoțită de panouri explicative tematice, proiecția filmului documentar „Istorie monumentală, comorile armatei de teracotă” și vitrine cu obiecte muzeale: capetele de lut ale unor războinici chinezi și replici la scară a redusă a două care de luptă descoperite lângă mausoleul primului împărat chinez. În timp ce primul car de război este o structură mai ușoară, deschisă, potrivită pentru luptă, carul numărul doi este mai masiv, o variantă mai închisă cu o funcție clar diferită. Cele două modele sunt extrem de utile pentru reconstituiri detaliate ale carelor de război din acea perioadă.
Expoziția este completată cu un spațiu adaptat pentru activități de pedagogie muzeală, cu jocuri interactive pentru copii.
Armata de teracotă (secolul al III-lea î.Hr.), care conține peste 8000 de statui din secolul al III-lea î.Hr, reprezintă cea mai semnificativă descoperire arheologică a celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea și se numără printre cele mai prețioase și valoroase artefacte arheologice ale Chinei. Statuile în mărime naturală reprezintă războinici chinezi, cu armele, armurile și caii lor și au fost îngropate în apropierea mormântului Împăratului pentru a-l proteja în timpul vieții sale de apoi. Tehnica cu care au fost realizate statuile, indiferent de rangul războinicilor este în esență aceeași. Meșterii chinezi au creat un sistem similar cu o bandă rulantă, unde foloseau matrițe pentru a modela în masă părțile individuale ale statuilor: trunchiuri goale, picioare, brațe etc. După uscare și ardere (cuptoarele uriașe trebuiau menținute la 1.000 de grade Celsius timp de cel puțin cinci zile), alți muncitori din ateliere asamblau statuile folosind lut umed. Sculptorii specializați realizau capetele individual, folosind straturi subțiri de lut pentru a personaliza trăsăturile faciale. Acestea erau, de asemenea, atașate de corpurile statuilor după ardere. În etapa finală, statuile erau pictate în diferite culori: fețe, mâini, păr sau elemente de vestimentație, toate separat.
Construcția mormântului primului împărat chinez, situat lângă capitala de atunci Chang’an (astăzi Xi’an), a început în timpul vieții împăratului, la doar un an după ce tânărul de 13 ani a urcat pe tron. Lucrările, care au implicat aproximativ 700.000 de oameni din întregul imperiu, au durat aproape 40 de ani și mormântul nu a fost complet finalizat în anul morții împăratului. Mormântul nu a fost încă cercetat arheologic, iar cea mai apropiată eventuală deschidere a mormântului împăratului ar putea avea loc în anul 2050.
Descoperirea armatei de teracotă (1974)
În 1974, China comunistă gemea strivită încă sub povara Revoluției Culturale (cunoscută oficial ca Marea Revoluție Culturală Proletară), proclamată de Mao Zedong în 1966. Pentru a-și consolida puterea, Mao i-a persecutat și înlăturat pe intelectuali și, concomitent, a declanșat o campanie de nimicire împotriva relicvelor tangibile din trecutul Chinei. Multe muzee și artefacte au fost vandalizate de Gărzile Roșii, adepții fanatici ai lui Mao. În acest climat politic exploziv, la aproximativ 1000 de kilometri depărtare de capitala Beijing, în provincia Shaanxi, în martie 1974, un fermier local, Yang Zhifa, și tovarășii săi au descoperit capul unei statui de lut de mărime naturală și un vârf de săgeată din bronz în timp ce săpau un puț. Un arheolog din capitala provincială Xi’an, Zhao Kangmin, a colectat aceste fragmente de ceramică și altele de pe suprafață, le-a dus la muzeu și a reconstruit un soldat de teracotă aproape complet, în armură. Deși era arheolog autodidact – și-a însușit cunoștințele din domeniu din cărți și articole de presă – a reușit să identifice perioada (dinastia Qin) și semnificația incredibilă a descoperirii din primul moment în care a văzut-o. S-a dovedit că au făcut cea mai semnificativă descoperire arheologică a celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea: au descoperit armata de teracotă care păzea mormântul „dispărut” al primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang (259 î.Hr. – 210 î.Hr.)!
Săpăturile au început în același an și au fost efectuate de Institutul de Arheologie al provinciei Shaanxi. S-a descoperit că cei care au găsit artefactele au săpat puțul pentru fântână într-o groapă lungă și adâncă, care a dezvăluit curând sute de soldați de teracotă, în mare parte deteriorați și rupți, aliniați în rânduri strânse. În 1976, s-a făcut o nouă descoperire: o altă groapă, de asemenea plină de soldați, a fost localizată nu departe de prima. Deși săpăturile sunt încă în desfășurare, se estimează că site-ul arheologic ar putea conține în total aproximativ 8.000 de statui din lut. Acestea includ peste 6.000 de statui ale soldaților găsiți în groapa nr. 1 și peste 1.300 în groapa nr. 2. Cel mai mic număr de statui (68 în total) provine din groapa nr. 3. În plus, față de statuile acestor soldați, pe situl arheologic au fost descoperite sute de statui în miniatură ale cailor și o serie întreagă de care de luptă. Astăzi știm că în urmă cu aproximativ 2200 de ani au fost săpate patru gropi pentru armata de teracotă, dar ultima a fost găsită goală. Motivul este încă nedezvăluit.
Muzeul Armatei de Teracotă
Alături de palatul imperial din Beijing – numit Orașul Interzis și Marele Zid, Armata de Teracotă este cea mai vizitată atracție turistică din China. Muzeul a fost deschis în 1989 și a fost modernizat de mai multe ori de atunci. (Numele official al muzeului este Muzeul Sitului Mausoleului Împăratului Qinshihuang.) În fiecare an, mulțimi uriașe de vizitatori inundă locul unde se află această senzațională și unică descoperire arheologică. Desigur, politicieni renumiți, președinți americani și europeni și vedete de film celebre care vizitează China nu vor să rateze o astfel de experiență. Așadar, nu este neobișnuit să vezi aceste celebrități în compania soldaților de teracotă.
Expoziția este deschisă la Complexul Muzeal Arad (Palatul Cultural – intrarea dinspre Piața George Enescu) până în aprilie 2025, program de vizitare de marți până duminică, între orele 09.00-17.00 (ultima intrare: 16.30).
Bilete:
11 lei – adulți
6 lei – pensionari
2 lei – preșcolari, elevi, studenți
1 leu – grupuri organizate de preșcolari, elevi, studenți, pe bază de protocol semnat între Complexul Muzeal Arad și unitățile de învățământ respective
Taxă de fotografiere / filmare
17 lei – taxă fotografiere
228 lei – taxă filmare
Expoziția „Soldații de teracotă. Armata nemuritoare a primului împărat chinez”
https://www.facebook.com/reel/942361104616429
Alte Articole
Nici un comentariu! Adaugă tu primul.