Românii sărbătoresc, astăzi, 8 noiembrie, cu mândrie și evlavie ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, cei doi protectori spirituali ai Jandarmeriei și călăuze ale sufletelor spre Rai. Această sărbătoare este dedicată celor care poartă numele de Mihail, Gabriel, Gavriil, și derivatele acestora, aproximativ 1,5 milioane de români având onomastica astăzi.
Această sărbătoare din luna noiembrie este una dintre cele mai importante din an, marcând nu doar puterea divină și lupta împotriva răului, ci și o serie de tradiții și obiceiuri străvechi, încă prezente în cultura populară românească.
Cine au fost Sfinții Mihail și Gavriil
Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt figuri centrale în credința creștină, fiind considerați cei mai importanți dintre îngeri. Numele lor au origini ebraice și semnificații puternice.
Mihail – “Cine este ca Dumnezeu?” – este reprezentat ca un arhanghel războinic, conducătorul oștirilor cerești în lupta împotriva forțelor răului. El este cel care i-a învins pe îngerii căzuți, conduși de Lucifer, și i-a aruncat în iad. În iconografie, este înfățișat cu o sabie de foc, o lance sau un drapel, simbol al victoriei asupra diavolului.
Gavriil – “Dumnezeu este puterea mea” – este mesagerul divin, cel care aduce vești bune oamenilor. El este cel care i-a vestit Fecioarei Maria nașterea lui Iisus Hristos. În icoane, este reprezentat cu un crin alb în mână, simbol al purității și bucuriei, sau cu o trompetă, cu care va anunța a doua venire a lui Iisus pe Pământ, conform crestinortodox.ro.
Legende și tradiții românești
În folclorul românesc, Sfântul Mihail este asociat cu moartea și lumea de dincolo. Se spune că el este cel care ia sufletele oamenilor, stând la căpătâiul bolnavilor – la cap, dacă aceștia vor muri, sau la picioare, dacă vor trăi. De asemenea, se crede că Sf. Mihail este cel care cântărește sufletele oamenilor după moarte, cu o balanță de aur.
O legendă populară spune că Mihail ar fi fost inițial un om simplu, pe nume Mihail Viteazul, care s-a căsătorit cu o fată pe nume Stăncuța. După moartea ei, Mihail a fost atât de îndurerat încât s-a rugat lui Dumnezeu să-l ia la el. Dumnezeu l-a ascultat și l-a transformat în arhanghel.
Obiceiuri și superstiții de Sf. Mihail și Gavriil
În ziua de Sf. Mihail și Gavriil, credincioșii aprind lumânări la biserică sau acasă, pentru a cere ocrotire și ajutor de la sfinți. De asemenea, pe 8 noiembrie se dau de pomană alimente și băuturi, pentru sufletele celor trecuți în neființă.
De Sf. Mihail și Gavriil, se spune că nu este bine să se lucreze la câmp, să se coasă, să se spele rufe sau să se facă focul în casă. Sâmbăta dinaintea sărbătorii este dedicată pomenirii morților. Se merge la cimitir, se aprind lumânări și se împart alimente.
În unele zone, se obișnuiește ca în sâmbăta dinaintea sărbătorii să se împerecheze berbecii cu oile, pentru a avea miei sănătoși.
Conform datelor furnizate de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în România sunt 830.221 de bărbați și 635.633 de femei care își sărbătoresc numele în această zi. Printre cei mai mulți se află Gabriel și Gabriela, cu un număr impresionant de 330.276, respectiv 256.580 de sărbătoriți, urmate de Mihai și Mihaela, cu 367.975 și 367.653 de purtători ai acestor nume.
Nici un comentariu! Adaugă tu primul.