O parte dintre elevii Colegiului Național „Moise Nicoară” Arad au avut parte, astăzi, de o întâlnire inedită. Este vorba despre evenimentul „EXCELENȚA ÎN FILOSOFIE”, organizat de către Colegiul Național „Moise Nicoară” Arad, Asociația „Susținem Excelența”, Societatea Arădeană de Filosofie și Fundația „Moise Nicoară” Arad. Evenimentul a cuprins două părți și anume lansarea cărții: „Filosofie românească în spațiul arădean”, coordonatori Ioan Biriș, Maria Sinaci” și Masa rotundă „Tinerii întreabă, filosofii răspund” .
Prof.dr. Diana Achim, directorul Colegiului Național „Moise Nicoară” Arad este cea care a dat cuvântul de început și care a participat activ și la dezbateri. A urmat apoi cuvântul prof.univ.dr. Lizica Mihuț, Președintele Asociației „Susținem Excelența” pe care îl vom reda în totalitate, apoi lansarea cărții „Filosofie românească în spațiul arădean”, coordonatori Ioan Biriș, Maria Sinaci.
Prezentarea coordonatorilor și a colectivului redacțional a fost făcută de către prof.dr. Cosmin Colțun, iar prezentarea cărții de către prof. Lucian Ardelean. A urmat apoi cuvântul prof.univ.dr. Ioan Biriș. Prof.dr. Maria Sinaci nu a putut participa la eveniment, deoarece a fost prinsă în alt proiect.
Redăm mai jos PLEDOARIA PENTRU EXCELENȚĂ a prof.univ.dr. Lizica Mihuț:
Stimați profesori, Dragi elevi,
Cum s-a spus aici de către doamna director al Liceului „Moise Nicoară”, reprezint o organizație (pe care am și fondat-o, iar doamna director îmi stă alături) care promovează excelența. Poate că unii se miră și se întreabă: de ce la Arad, de ce excelența? În puține cuvinte, aș răspunde că – având în vederea starea noastră locală, aici la Arad, dar e valabil și la nivel de țară – după câte se pare, e cam ultimul resort care ne poate ajuta să progresăm, în condițiile în care, deocamdată, nu avem suport solid de nicăieri, nici dinspre industrie, nici dinspre agricultură sau alte ramuri economice… Ne mai rămâne atunci componenta umană, inclusiv elevii din acest liceu de elită.
Știți cu toții că acest liceu a dat țării mulți absolvenți care au realizat adesea performanțe de invidiat, fie în țară, fie în străinătate. Deși este un liceu cu tradiție științifică, în special de matematică și fizică, el a dat și absolvenți de excelență în domeniile umaniste. Unul dintre ei este chiar coordonator al volumului pe care îl aveți în față, Filosofie românească în spațiul arădean, lucrare despre care un ilustru universitar clujean, filosoful Vasile Muscă, scria recent în Revista de filosofie că este „o carte model și îndemn”. Poate vă întrebați la ce poate ajuta excelența filosofică, adică un domeniu atât de abstract și aparent nepractic? În mod sigur vă poate explica profesorul Biriș mai bine, eu vă spun doar atât: filosofia a produs și produce idei, adică valori spirituale, fiind esența oricărei culturi, și trebuie știut că nimic nu se mișcă fără idei, nici societatea și nici știința!
Dar cine este profesorul universitar Ioan Biriș? Domnia sa a fost un elev remarcabil al acestui liceu(a fost aici și dascăl pentru puțin timp), a urmat studii de filosofie (și, ca linie secundară, de sociologie) la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, absolvind ca șef de promoție cu media 9,94. A continuat la București cu un curs postuniversitar la forma zi, timp de doi ani, pe care l-a absolvit cu media 10,00. A rămas asistent universitar la București, iar în 1981 a beneficiat de un stagiu de documentare la Academia din Praga, unde a avut discuții interesante cu academicianul Radovan Richta, fost ideolog al mișcării pragheze din 1968. Urmărind mereu „excelența” profesională, profesorul Biriș și-a dat primul doctorat în filosofie, apoi un al doilea doctorat în sociologie (adâncindu-și specializarea în ambele domenii din timpul licenței).
Îl cunosc pe profesorul Biriș din tinerețe și aș putea spune foarte multe despre el. Dar în timpul scurt de care dispun, țin să amintesc cel puțin câteva din aspectele de excelență care-l însoțesc. Ca pregătire postdoctorală a beneficiat de o bursă la Universitatea din München (1996), apoi de mai multe stagii de documentare la Universitatea din Padova (2001; 2002; 2003) și la Universitatea din Dijon (2007; 2008). În perioada 2007-2009 a fost și profesor asociat într-o activitate de master la Universitatea din Padova. Profesorul Biriș este cunoscut nu doar în țară, ci și în străinătate. A participat la patru congrese mondiale de filosofie, congrese ce se țin periodic la cinci ani (Boston, 1998; Istanbul, 2003; Seul, 2008; Atena, 2013), precum și la un număr mare de congrese, conferințe și simpozioane internaționale și naționale. A publicat până în prezent 14 volume de autor, a coordonat mai multe volume și a publicat un număr mare de studii de specialitate în țară și în străinătate.
Rezultatele sale au fost distinse cu înalte premii, ordine și diplome, precum: Distincția „profesor Jean Monnet” (2001), distincție pe care doar încă unul sau doi profesori au mai primit-o la Universitatea de Vest din Timișoara; Ordinul „Meritul pentru învățământ” în grad de ofițer, conferit de Președenția României (2004); Premiul „Mircea Florian” al Academiei Române pentru lucrarea Totalitate, sistem, holon (2009); Premiul JSRI (Journal for the Study of Religions and Ideologies) (2004); Diplomă de excelență din partea Universității de Vest din Timișoara (2010); Premiul Consiliului Național al Cercetării Științifice din România (2012) și altele. Domnul profesor Biriș face parte din două organizații profesionale internaționale și din mai multe organizații de profil din țară. Este membru în colectivele redacționale ale unor reviste ale Academiei Române, precum Revue Roumaine de Philosophie (cotată ISI), Revista de filsofie, Noesis, dar și al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies(cotată ISI).
Universitarul Ioan Biriș nu a excelat doar sub aspect strict profesional, ci în același timp și sub aspect instituțional. Domnia sa a înființat specializarea de „Științe ale comunicării și relații publice” la Universitatea de Vest din Timișoara, a înființat Școala doctorală în filosofie la aceeași universitate, precum și Centrul de cercetări social-politice. A fost opt ani decan, a fost timp de zece ani președintele Comitetului de istoria și filosofia științei și tehnicii din cadrul Academiei Române, Filiala Timișoara și a fost membru mai mulți ani în organisme ale Ministerului Învățământului, precum CNATDCU (consiliul de atestare a titlurilor), CNCSIS (consiliul cercetării științifice) ori ARACIS (agenția de asigurare a calității în învățământul superior) și altele.
Celălalt coordonator al volumului lansat astăzi aici este profesoara Maria Sinaci, care îl urmează în mare măsură pe Ioan Biriș, sub a cărui îndrumare și-a susținut doctoratul în filosofie. Maria Sinaci este tot o personalitate a Aradului, absolvind Liceul Sanitar din Arad (un liceu renumit și el în domeniu), apoi fiind dublu licențiată în teologie și istorie. S-a specializat într-o disciplină fundamentală din domeniul filosofiei, anume în etică (iar în ultimii ani îndeosebi în bioetică și neuroetică), publicând până în prezent două volume de autor și coordonând un număr mult mai mare de lucrări apărute la edituri de prestigiu din București, Cluj-Napoca sau Budapesta. Domnia sa a publicat un număr însemnat de studii în țară și în străinătate, fiind citată în lucrări și reviste prestigioase. A fost mai mulți ani director de departament și a înființat un Centru de etică, stimulând astfel cercetările din domeniu.
Pentru realizarea volumului de care vorbim aici, coordonatorii lucrării au atras majoritatea profesorilor organizați în Societatea Arădeană de Filosofie, de pe lângă Biblioteca Județeană „Alexandru Xenopol” din Arad, colectivul redacțional cuprinzând 13 autori. Volumul include între coperțile sale nu mai puțin de 53 de portrete ale unor figuri dintre cele mai cunoscute, de la Dimitrie Țichindeal (întemeietor al Preparandiei din Arad, în 1812) și alți profesori renumiți ai Preparandiei, cei mai mulți cu doctorate în filosofie la Viena, Budapesta sau Cluj, până la cel mai mare filosof român de până acum, Lucian Blaga, care a debutat cu studii filosofice la Arad. Șirul portretelor cuprinde astfel nume și preocupări dintr-o perioadă de timp de peste 200 de ani.
Avem, așadar, în fața noastră, o realizare din seria excelențelor arădene, o carte ce ne amintește că – în registrul excelenței – Aradul nu a fost doar o „capitală politică” a românilor ardeleni și bănățeni la început de secol XX și în timpul Unirii celei Mari, ci la fel de mult o „capitală culturală”, inclusiv o „capitală filosofică”, așa cum scriu coordonatorii pe coperta volumului. Să-i felicităm și să le urmăm exemplul”.
Prof.univ.dr. Ioan Biriș a declarat printre altele:
„Vă sun că Filosofia este o treabă mai de lux, nu e o treabă de clasă. Aradul nu își permite încă luxul. Am încercat să fac o facultate de Filosofie, prin anii 90 la Arad, dar s-au înscris patru persoane…am renunțat. Societatea a fost ideea mea, suntem vreo 15 înscriși”.
Profesorul a dezbătut cu elevii ce a vrut să spună prin faptul că „filosofia este o treabă mai de lux”.
Dezbateri interesante pentru elevi
A urmat apoi masa rotundă unde au participat profesori și elevi. Discuția a fost moderată de prof.dr. Janina Flueraș. Elevii au fost în dialog cu reprezentanți ai catedrei de limba și literatura română de la Colegiul Național „Moise Nicoară”, profesori de filosofie de la Colegiul Național „Moise Nicoară” și Colegiul Național „Vasile Goldiș” Arad, membri ai Societății Arădene de Filosofie, membri ai Asociației „Susținem Excelența” pornind de la întrebări: „La ce folosește filosofia azi?”, „La ce sunt buni filosofii/ cărțile de filosofie?”, „Ce înseamnă excelența în filosofie?” etc.
S-a vorbit despre esența vieții, despre bine și rău, despre știință și religie, despre cât de importantă a fost filosofia de-a lungul vieții și despre examenul de Bacalaureat susținut la materia amintită, care este unul foarte greu.
Profesorii au rămas impresionați de modul în care elevii au abordat subiectul dezbătut și pentru a le veni în ajutor le-au dat exemple proprii. Prof.univ.dr. Ioan Biriș le-a vorbit despre experința lui și despre marii filozofi ai lumii.
Nici un comentariu! Adaugă tu primul.