Pe 7 decembrie, a doua zi după Botezul Domnului, biserica prăznuiește Soborul slăvitului proroc Ioan Botezătorul, denumit și „Întâimergătorul” sau „Botezătorul lui Iisus”.
Potrivit datei din calendar, pe 7 ianuarie se încheie ciclul sărbătorilor de iarnă, început din 6 decembrie, de Sfântul Nicolae. De Sfântul Ioan, românii respectă mai multe tradiții și obiceiuri pentru a avea noroc tot restul anului. Sfântul Ioan este sărbătorit de către biserică în fiecare an, la dată fixă, a doua zi după ce a fost botezat Mântuitorul Hristos.
De asemenea, tot astăzi, 7 ianuarie, este sărbătorit și Crăciunul pe rit vechi, potrivit calendarului iulian.
Cine a fost Sfântul Ioan Sfântul
Ioan este considerat, de către biserica creștină, unul dintre cei mai mari sfinți, după Fecioara Maria. Iconografia îl reprezintă în icoană denumită „Deisis” rugându-se împreună cu Maica Domnului, ca mijlocitori, pentru păcatele oamenilor. Prorocul Ioan s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Potrivit primului episod din Evanghelia după Luca, în zilele lui Iron Antipa, împăratul Iudeii, un înger îl anunță pe dreptul Zaharia, preot din tata-n fiu și înaintat în vărstă, că rugăcinea i-a fost ascultată și, soția sa, Elisabeta, stearpă și înaintată în vârstă, va naște un copil, căruia îi pune numele Ioan. Lui Zaharia nu îi vine să creadă cele auzite și, nemaifiind în stare să vorbească, acesta părăsește templul și rămâne mut până după nașterea fiului. Prorocul Ioan s-a născut, iar pentru alegerea numelui cei doi părinți (Zaharia și Elisabeta) nu au vorbit, însă mama Elisabeta a spus tuturor că numele noului născut va fi Ioan (Johanan), spre nemulțumirea tuturor rudelor și vecinilor. Când Zaharia a fost întrebat de către soția sa ce nume ar vrea pentru copil, acesta a scris pe tăbliță numele pe care îngerul i-l spusese (același pe care și-l dorea și ea). Din acel moment, potrivit Evangheliei lui Luca, lui Zaharia i s-a dezlegat limba și a început, din nou, să vorbească. Sfântul Ioan a crescut în credință și a plecat în pustiu, acolo unde a rămas până în ziua arătării lui către Israel. Refuza pâinea și băutura și avea îmbrăcăminte din păr de cămilă, foarte aspră, cu cingătoare de piele. Se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică.
Prorocul a fost descris drept un caracter neclintit și auster al predictatorului, care nu era clătinat de vânt și niciodată nu se abătea de la drumul său. Predicile și le-a început în deșertul Iudeii, în al 15-lea an de domnie al împăratului roman Tiberiu. La acea dată Ponțiu Pilat era procurator al Iudeii, Irod era tetrarh al Galileii, Filip, fratele lui, era cârmuitor al Ituriei iar arhierei erau Ana și Caiafa. Ioan îi îndemna pe oameni să se pocăiască: ”Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape!”, iar aceștia, mărturisindu-și păcatele, erau botezați de el în râul Iordan. Botezul lui Iisus de către Ioan Evangheliile au relatat cu Sfântul Ioan l-a botezat pe Iisus, care a venit la el pentru a împlini planul lui Dumnezeu. În acel moment, Duhul Sfânt s-a pogorât asupra lui Iisus ca un porumbel, acesta fiind recunoscut ca Fiu bineplăcut înaintea lui Dumnezeu. Potrivit Evangheliei, Irod, la un ospăț prilejuit de sărbătorirea zilei de naștere, i-a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. Ziua de 29 august este celebrată în calendarul ortodox drept sărbătoarea Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul.
Este ziua în care, Sfântul Ioan a fost ucis în închisoare, la îndemnul regelui. Irod și-a serbat ziua de naștere alături de boieri și voievozi, iar la ospăț, fiica vitregă, Salomeea, a dansat în fața sa. Încântat de dans, Irod i-a promis fetei că îi va oferi jumătate din împărăție. Fata a mers la mama sa, Irodiada, și i-a transmis fericită vestea. Însă, Irodiada, îndemnată de furie și viclenie, i-a spus fiicei să îi transmită regelui Irod că dorește capul lui Ioan Botezătorul pe o tipsie (tavă mare, rotundă). Irod era acuzat de Sfântul Ioan, pe bună dreptate, că a luat-o de soție pe Irodiada, cea care a fost soția fratelui său, Filip. Irodiada nu a acceptat niciodată această critică, iar dorința ei a fost uciderea Sfântui Ioan care se afla la închisoare. În calendarul ortodox, prorocul Ioan are mai multe zile de pomenire, respectiv: Nașterea Sfântului Ioan, sărbătoare denumită și Drăgaica sau Sânzienele – 24 iunie; 7 ianuarie – Ziua Sfântului Ioan ca botezător al Domnului; 29 august – Tăierea Capului Sfântului Ioan.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ioan
Se spune că, în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasma pe care au luat-o de la biserică cu o zi în urmă, de Bobotează, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. De Sfântul Ioan, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”
În unele zone ale țării, spre exemplu în Bucovina, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere. În Transilvania, pe vremuri, cei care purtau numele sfântului erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi. „Iordănitul femeilor” este un alt obicei de pe vremuri, care amintește de ziua Sfântului Ioan În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva, acolo unde duceau alimente şi băutură. După ce mâncau, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator pe drum. Îi duceau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.
Sfântul proroc a rămas cunoscut în lumea credinței și drept protectorul pruncilor și ajutător la necaz, astfel că, în această zi, toți oamenii sunt îndemnați să facă o faptă bună pentru cei pe care îi întâlnesc.
Pe 7 ianuarie este o zi de sărbătoare, de veselie și, potrivit tradițiilor, cine nu se veselește, va fi trist tot anul. De praznicul Sfântului Ioan nu este bine să faci curățenie în casă, să speli haine ori să faci alte munci grele. Conform tradiției, după Sfântul Ioan se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.
Aproape 2 milioane de români își serbează onomastica de sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, 7 ianuarie, conform Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor.
Un număr de 1.953.014 de persoane îl au drept ocrotitor spiritual pe sfântul despre care Mântuitorul Iisus Hristos a zis: „Nu s-a ridicat între cei născuţi din femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul” (Matei 11:11).
Dintre aceștia, 1.296.437 sunt bărbați. Cel mai des întâlnit nume este Ioan (436.873), urmat de Ionuț (366.329), Ionel (131.634), Nelu (19.867), Ivan (7.931), Jan (4.363), Ionică (4.361), Jean (3.307) și Ioniță (1.778).
În cazul femeilor, dintre cele 656.577, cele mai multe persoane care își cinstesc ocrotitorul marți se numesc Ioana (394.552), apoi Ionela (148.488), Oana (71.757), Ionica (19.006), Nela (10.645), Ionelia (6.752), Jana (4.665), Ionuța (579) și Onuța (133).
Botezătorul Domnului este primul și cel mai popular dintre sfinții cu numele de Ioan, însă calendarul ortodox oferă numeroase modele de oameni sfinți cu acest nume, precum Ioan Gură de Aur sau Ioan cel Nou de la Suceava.
De asemenea, dintre sfinții români pot fi amintiți: Ioan Iacob, Ioan din Galeș și Ioan Valahul.
Foto credit: Arhiva Basilica.ro
Nici un comentariu! Adaugă tu primul.