Boboteaza sau Botezul Domnului este una dintre cele mai importante sărbători creștine, celebrată anual pe 6 ianuarie. Praznicul mai este denumit și „Arătarea Domnului” sau „Epifania”, deoarece evenimentul amintește de botezul lui Iisus Hristos în apele râului Iordan, de către Sfântul Ioan Botezătorul.
FOTO: https://historia.ro/
Sărbătoarea creștinească de Bobotează înseamnă și „înoirea omului creștin” și, împreună cu pranzicul din următoarea zi, Sfântul Ioan, marchează sfârșitul sărbătorilor de iarnă la ortodocși.
Ce se sărbătorește în ziua de Bobotează Boboteaza sau Epifania (arătarea lui Iisus Hristos oamenilor) este una dintre cele mai importante și vechi sărbători din calendarul liturgic creștin. Originea praznicului se regăsește în evenimentul istoric al botezului Mântuitorului, în râul Iordan, de acolo și denumirea populară de Bobotează. Este o sărbătoare a apei, un simbol al purificării și un element primordial al creației.
Sărbătoarea de Bobotează reprezintă un moment de reflecție și de reînnoire spirituală și face parte din lista celor 12 mari praznice ale bisericii ortodoxe.
Simbolurile zilei sfinte de Bobotează sunt apa, crucea și lumina. De Bobotează, într-o zi atât de importantă pentru credincioși, apa este sfințită în biserică și o cruce este scufundată în apa pură, în amintirea botezului și jertfei lui Iisus.
După botezul Mântuitorului se spune că s-au deschis cerurile și Duhul lui Dumnezeu S-a coborât în chip de porumbel și a stat peste Iisus, în timp ce Tatăl a spus: “Acesta este Fiul cel iubit, întru care Am binevoit”. Creștinii occidentali comemorează în această zi și vizita magilor la nașterea Pruncului Iisus și, astfel, manifestarea fizică a Mântuitorului către Neamuri. În Biblie, Sfântul Ioan Botezătorul este considerat de creștini drept “întâintemergătorul lui Hristos”, care ar fi propăvăduit venirea Lui, îndemnând iudeii la pocăință. Evanghelia relatează că și Iisus a venit din Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, care, văzându-l, a spus: „Iată mielul lui Dumnezeu, cel ce spăla păcatul lumii”. Conform acestei relatări, ieșind din apa Iordanului, Iisus ar fi spus „cerurile s-au deschis și duhul lui Dumnezeu s-a vărsat, coborându-se ca un porumbel și venind peste el. Și glas din ceruri zicând : acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit” (Matei, 3: 16-17).
De Bobotează se scufundă crucea
Un alt obicei recunoscut în ziua de Bobotează este scufundarea Crucii, ritual care comemorează botezul lui Hristos în râul Iordan. Pentru asta, un preot aruncă în apa unui râu o cruce și mai multe persoane se întrec să o recupereze. Se spune că, cel care găsește crucea, va avea parte de noroc și sănătate anul care tocmai a început.
Obiceiuri și tradiții de Bobotează
Ziua de 6 ianuarie este profund înrădăcinată în cultura și tradiția românească, iar oamenii o celebrează printr-o serie de tradiții și obiceiuri, simboluri care aduc în prim plan valorile și puterea credinței. De Bobotează, în biserică, se sfințesc apele Ziua de Epifanie este o sărbătoare cu o încărcătură simbolică puternică, ce își are rădăcinile în tradițiile străvechi. În Ajunul zilei de Bobotează, în biserică sunt oficializate slujbe speciale și, cu puterea Duhului Sfânt, se sfințește apa, pentru a aminti de botezul lui Iisus. Credincioșii iau acasă, în diferite recipiente, Agheasma Mare și o consumă (o pot bea) în timpul anului, sau o folosesc pentru diferite obiceiuri. Agheasma Mare se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de Agheasma Mică, care se obţine prin sfinţirea în biserică a apei, în prima zi a fiecărei luni, dar şi în case, la sfeştanie. Totodată, Agheasma Mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită. De asemenea, unul dintre obiceiurile răspândite în ziua de Bobotează este stropirea locuinței cu apă sfințită. Ritualul simbolizează purificarea și protejarea casei de cele rele. Potrivit tradițiilor, se spune că apa sfințită are puteri vindecătoare și de protecție.
Ce nu este bine să faci de Bobotează
În popor, oamenii obișnuiesc să le respecte pentru a se proteja de rele tot anul. Una dintre superstițiile zilei este aceea de a ține post. Nu se mănâncă alimente de dulce astăzi până la slujba de sfințire a apei. Acest obicei are rolul a curăța și purifica atât corpul, cât și sufletul înainte de a primi binecuvântarea preotului. În această zi, nu se lucrează și nu se fac alte treburi grele în gospodărie. Nu sunt recomandate nici activități precum spălatul rufelor sau curățenie. Potrivit superstițiilor, se spune că în această zi nu este bine să dai bani împrumut. Se spune că cine împrumută astăzi, va avea parte de sărăcie tot anul. Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. Potrivit tradiţiei populare, în noaptea de Bobotează, fetele tinere îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase, pun o rămurică de busuioc sub pernă şi îşi visează ursitul. De asemenea, se spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an.
Astăzi, în ziua sărbătorii de Botezul Domnului, liturghia a început la ora 9.00 şi se încheie cu Slujba Agheasmei Mari.
Ca în fiecare an, are loc procesiunea specială de la râul Mureș, o tradiţie păstrată de decenii. Preoţii şi călugării împreună cu credincioşii merg pe malulul Mureşului, pentru că mănăstirea se află la 15 km distanţă, unde este oficiată o slujbă specială de sfinţire a apei.
Marți, programul religios începe tot la ora 9.00 cu Acatistul Sf. Ioan Botezătorul, Ceasurile și Sf. Liturghie.
Programul complet este disponibil pe pagina de internet a Mănăstirii Hodoș-Bodrog.
Nici un comentariu! Adaugă tu primul.