Antoniu Martin, istoric și analist politic
consideră că maniera în care a fost preluată puterea în decembrie 1989 de gruparea din jurul lui Ion Iliescu a determinat, susțin istoricii care s au ocupat de perioadă, evoluția particulară a României în deceniul următor.
România a avut , cum se știe, din multe perspective, o traiectorie singulară în ansamblul statelor din Europa Centrală și de Est. Dar poate ceea ce a contribuit semnificativ la cristalizarea acestui statut au fost violențele care au jalonat societatea noastră pe parcursul unui deceniu- 1989-1999.
Trebuie spus și că în analizele occidentale, țara noastră era percepută în intervalul amintit ca fiind sub spectrul unui conflict civil sistematic. Este limpede că astfel de percepții nu erau deloc benefice investițiilor serioase aici. Mau mult, simpatia și imaginea pozitivă câștigate de națiunea română pe plan extern în timpul revoluției au fost diluate enorm. Ceea ce s a văzut dealtfel și în schimbarea tonului presei occidentale față de România. Consecințele nu mai trebuie explicate…
Dincolo de aspectele semnalate mai sus, ceea ce a conferit acestor violențe un caracter de unicitate în Europa sfârșitului de secol 20, a fost orchestrarea lor de către regimul politic, de către putere. Sistemul politico economic instaurat la butoane în decembrie 1989 nu dorea să împartă puterea sau să piardă imunitatea. De aceea , știind perfect să manipuleze mulțimile dar mai ales segmentul minerilor- chiar în baza unor studii psihologice care au vizat capacitatea de stres al acestora etc- , regimul a reușit orchestrarea mineriadelor. Minerii, văzuți că vârf de lance al clasei muncitoare, au fost folosiți și manipulați împotriva oricărei forme de opoziție politică. Cu eficiență maximă, cum s a putut observa.
Astfel, mineriadele au fost folosite atât în chestiuni de politică interna- eliminarea manifestațiilor opoziție politice(1990), debarcarea unor guverne care nu mai conveneau (1991)-, cât și în sens geopolitic- blocarea orientării pro occidentale a României (1999).
De aceea când încercăm să înțelegem de ce România nu a avut traiectoria altor state vecine din perspectiva dezvoltării economice și al nivelului de viață, să ne amintim că în istoria noastră recentă am asistat la un deceniu de violențe.
Nici un comentariu! Adaugă tu primul.